Iti multumesc. Iti multumesc din suflet pentru ca in perioada asta ai fost alaturi de mine. Asa cum ar trebui sa se poarte un prieten. Dar dupa cum vei vedea, noi nu putem fi numai prieteni. O sa vezi. Singurul motiv pentru care nu m-am prabusit saptamana asta e, amintirea intamplarilor recente a excursiei in care m-am simtit libera, tanara, si nebuna...si "ne-singura". Si iti multumesc pentru privirile pe care le folosesti pentru mine, cuvintele si gesturile care se indreapta catre mine. Dar stiu acum, nu ai avut alta posibilitate si m-ai ales pe mine, acum poti alege si alegi pe ea. De fapt, cred ca nu suntem in aceeasi categorie. Eu sunt o prietena, ea e posibila iubita. Nu, nu suntem in aceeasi categorie. Dar sa alegi ce e mai important pentru tine, nu ceea ce iti dicteaza constiinta. Ai fi alaturi de mine, dar ai fi cu ea! E o mare diferenta. Imbecila de mine, vede lucrurile doar prin perdeaua sentimentelor infinite si nemuritoare. Nu pot inca altfel. Si de aceea ma ridic din nou, si mai incerc o cale...E urata asa...senzatia asta de idioata. Sa te vreau, sa simt ca esti atat de aproape, sa cred ca se poate si apoi sa afli ca totul e o ... formalitate, o conjunctura, o obligatie, o datorie. Poate o bucurie si pentru tine, dar nu in acelasi fel ca si pentru mine. Nu mai pot continua cu suisurile si coborasurile astea...e greu sa mergi mai departe.
Nu ma mai pot juca cu sufletul. Trebuie sa am grija. Viata mea...de-abia acum incepe. Am o noua sansa de a face ce imi doresc, si am nevoie de mine cu totul. Dar sunt inca pierduta in ambitia de a te avea. Nu stiu cum, dar tot ce faceam se redirectiona catre tine! Lucky bastard!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu